2020. aug. 7. péntekIbolya
Kolozsvár >> Más város
kolozsvári események >> Más város

După al cincilea avort sau al zecelea copil

Bakk-Dávid Tímea Bakk-Dávid Tímea 2011. december 14. 12:05, utolsó frissítés: 2011. december 15. 15:42

O femeie din România suferă în medie trei avorturi pe parcursul vieții sale. Situația însă pare să se îmbunătățească: tot mai multe femei cer informații despre prevenirea sarcinii și apelează la ginecologi chiar și fără cunoștința soțului.


Copilul scoate sunete nearticulate, e ud în față și în spate, cum stă în brațele mamei în frigul aproape insuportabil. Probabil a și făcut pe el, își freacă pumnii de fețișoara murdară, de nerecunoscut, tușește din când în când, îi curge nasul. Nu știu, câți ani are, se spune că peste doi. Mama lui e agresivă și defensivă la început, apoi încet se calmează. Străinii sunt „autoritățile”, de care trebuie să ne fie teamă, și sunt însoțiți chiar de un polițist.

Ce îi așteaptă pe bebelușul ei, născut cu sindromul alcoolismului fetal, care a fost tratat în spital, însă nu-l pot ține încă o lună, și va sosi „acasă”?
„Căminul” este o magazie părăsită. Înăuntru, un fum insuportabil, gros – familia încălzește cu ce poate, clădirea are doar o gaură pe care abia o putem numi fereastră, însă acum e izolată împotriva frigului.

Mama nu vrea să se despartă de bebeluș, iar când „musafirii” îi atrag atenția asupra stării copilului mai mare în brațe, spune că „acum a vrut să-i dea haine curate”. În odaie nu există nicio posibilitate de spălare, nici chiar apă. Pe masă observ o sticlă plină cu alcool sanitar și un biberon cu ceva lichid de culoare portocalie.

>> Versiunea originala in lb maghiara//magyar verzió >>





galeria_4369.JPG
Deplasarea autorităților
galeria_4370.JPG
galeria_4371.JPG
galeria_4372.JPG
galeria_4373.JPG
galeria_4374.JPG


Concubinul femeii este de față când ei i se prezintă programul anticoncepțional gratuit, iar el pare să fie de acord cu ideea. Femeia acceptă să se prezinte la medic, probabil ca să scape de noi. Programarea e stabilită, să fiți gata la ora respectivă, să vă spălați, iar noi venim să vă luăm – îi spune Rakos Zsolt, asistent social și administrator pe județul Covasna al programului de încurajare a prevenirii de sarcină de la fundația SERA, care are baza la București și funcționează cu sprijin francez.

Mama vrea să-și primească înapoi bebelușul pe care l-a abandonat în spital. Condițiile de trai însă sunt total neadecvate – poate dacă ar zugrăvi magazia în care trăiesc și ar construi un coș pentru direcționarea fumului... Acest loc e nociv pentru copilul de doi ani și pentru toată familia.

Totuși, bebelușul ajunge înapoi la ei în scurt timp.

Cum este posibil așa ceva? Dacă e vorba despre vreo urgență, legea spune că un ordin judecătoresc trebuie eliberat în 48 de ore, privind siguranța copilului și separarea lui de familie. Însă un caz se poate extinde și prin 2-3 săptămâni. Avem nevoie de o mulțime de acte și situația se agravează dacă mama nu are buletin – explică Sibianu Adél, asistent social.

Și chiar dacă asistența socială retrage copilul, mai exact, pornește procesul birocratic pentru obținerea acordul separării copilului de familie, ce face cu el? Îl ia acasă? Acesta nu este un film hollywoodian.

Nu demult am văzut-o pe această femeie la o benzinărie – cerșea, împreună cu bebelușul. Până la urmă nu am reușit s-o ducem la medic, poate e gravidă din nou.

La nivelul județului Covasna, Adél se ocupă de copiii abandonați în spitale. Ambii asistenți sociali sunt lucrători ai Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Covasna. Momentan în județ există o lipsă foarte mare de asistenți maternali profesioniști, din cauza înghețării angajărilor în sfera publică. Adel însă a reușit, în mod aproape miraculos să găsească loc pentru bebeluș, pe care a trebuit să-l interneze din nou în spital, cu hipotermie, după ce în data de 21 noiembrie l-au externat deja. După ce spitalul a anunțat-o pe Adél, direcția de protecție a copiilor a decis în sistem de urgență retragerea copilului din familie, cu motivul că viața lui se află în pericol. Bebelușul a fost luat de la mamă în data de 24 noiembrie, și vor să-i ia și băiețelul. Mama desigur poate contesta, decizia finală aparținând judecătoriei.

Acest caz șocant este, din fericire, unul dintre cele mai rare. Chiar dacă jumătatea populației se află în pragul sărăcirii și 350 de mii de copii trăiesc în mizerie, majoritatea părinților nu sunt atât de neglijenți ca viața lor să fie în pericol, și în circumstanțele date încearcă să le poartă grijă. Cel puțin acesta sper, bazându-mă pe experiențe anterioare.

„Dumneata ai copil? Dacă da, Dumnezeu să-l ajute!” Aud aceste cuvinte de foarte multe ori, când ne ducem „printre cei săraci”. Noi, de la oraș, care trăim în relativă bunăstare, avem mașină, gadgeturi, serviete și investigăm la fața locului. Ei ne invit în casele lor, însă sunt suspicioși și precauți, iar dacă și înăuntru reprezentăm o clasă superioară lor, pierdem toate șansele de comunicare.

Cei prezenți la o asemenea discuție sunt uniți printr-o singură temă comună: valoarea, viața, sănătatea, educația copilului. El ne aduce mai aproape pe noi, „săraci” și „bogați”, despărțiți de lumi create artificial, sub pretextul stării financiare și sociale. Valoarea comună poate deveni fundamentul încrederii chiar și atunci când vorbim despre metodele anticoncepționale, care dintre ele ar fi adecvat în situația respectivă și care sunt argumentele pro pentru mama respectivă.


Contraceptivele și educația

În recomandările internaționale pentru femeile care trăiesc în țări sărace sau în curs de dezvoltare, noțiunile de mai sus reprezintă cuvintele cheie. Potrivit acestora, formula ieșirii din cercul vicios al sărăcirii este de a oferi copiilor educația necesară, a preveni căsătoriile premature, sarcinile în rândul adolescenților și de a garanta metode contraceptive accesibile, chiar gratuite pentru cei săraci. Astfel starea de sănătate generală a populației se va îmbunătăți, mai puțini copii se vor bucura de o atenție mai mare din partea părinților, iar cei mici, când vor crește, vor urma și ei acest model în familiile lor, preferabil după terminarea studiilor medii sau superioare.

Contracepția ajută la creșterea economică și banii investiți în programele de popularizare se compensează de patru ori prin faptul că cheltuielile din sistemul de sănătate și de ajutor social scad – argumentează raportul Fondului ONU pentru Populație.

Potrivit Băncii Mondiale, în țările în curs de dezvoltare se înregistrează 51 milioane de sarcini nedorite anual, și în aceste țări rata mortalității infantile este foarte ridicată. Anual 350 de mii de femei mor în timpul nașterii sau din cauza complicațiilor, iar 68 de mii devin victimele avorturilor. Dacă cei 137 de milioane de femei care nu au acces la nicio metodă contraceptivă ar primi acces la acestea, rata mortalității infantile ar putea scădea cu 25-35%. De aceea, Banca Mondială se adresează tuturor guvernelor: să ofere informații despre metodele contraceptive pentru toate clasele sociale, pentru femei și bărbați deopotrivă, și să garanteze acces facilitat la serviciile medicale legate de contracepție.

România nu este Africa, aici toată lumea cunoaște prezervativul. Chiar în contrar, ar trebui să ne preocupăm de indicatoarele demografice în scădere – ar spune laicul derutat. Însă la nivel mondial rata medie a avorturilor este cel mai mare în Europa de Est și Centrală. România este fruntaș în numărul avorturilor din UE; în timp ce o femeie de aici are în medie 3 avorturi în timpul vieții sale, în Vest această cifră este în jur de 1, dar mai degrabă sub 1.

>>Date privind numărul avorturilor>>

Chiar și presa internațională a tratat ca fapt șocant că în România s-au efectuat 22 de milioane de avorturi între 1989 și 2008, mai multe decât populația țării. Desigur la aceste date a contribuit și decretul lui Ceaușescu, privind interzicerea contracepției. Numărul întreruperilor de sarcini în anii ’90 a fost triplul nașterilor – în anii trecuți s-a înregistrat o scădere treptată. Potrivit datelor din 2009, în România la o mie de nașteri s-au înregistrat 520 avorturi, în timp ce procentajul din 2008 a fost 576/1000, în 2007 639/1000.


Județul Covasna, fruntaș în avorturi

Már Erzsébet, ginecolog în Târgu Secuiesc, ne atrage și ea atenția asupra tendinței în scădere. Aici în 2010 s-au practicat 590 avorturi la cerere și s-au născut 560 copii, deci se înregistrează 1053 de avorturi la o mie de nașteri.

Această rată este alarmant mai mare decât media țării. Însă la nivel județean, în Covasna sunt și mai multe avorturi: în 2008 la 1000 de nașteri s-au înregistrat 1270 de avorturi. Astfel județul cel mai mic a devenit fruntaș în efectuarea avorturilor. Alte județe, în care numărul avorturilor a depășit cel de-al nașterilor în 2008 sunt Argeș, Brăila, Ialomița și București. Cele mai puține întreruperi de sarcină s-au înregistrat în județul Sălaj, aici au fost doar 147 avorturi la o mie de nașteri.

În România avortul este cea mai răspândită „metodă contraceptivă”, și acesta se datorează faptului că nici după 1989 nu s-a realizat vreo politică de planificare familială și demografică. Doar 34% dintre femei folosesc una dintre metodele moderne; motivul principal fiind că cei din zona rurală sau din localități sărace nu au acces la informația necesară.

De aceea programul SERA este foarte importantă în țara noastră: colaborând cu autoritățile sociale și de protecția copiilor, ei încearcă să popularizeze metodele contraceptive în cercul mamelor minore, mamelor cu o stare socială nefavorabilă, cu multe copii, care și-au părăsit copii sau care au născut copii cu deficiențe variate.



galeria_4375.jpg
Flyer-ul fundației SERA in județul Covasna
galeria_4378.jpg
galeria_4379.jpg


Scopul principal: prevenirea abandonului

SERA și-a demarat programul de prevenire a sarcinii în România în 2003 – a povestit pentru Transindex Bogdan Pavel, coordonatorul programului. Scopul a fost reducerea numărului de nou-născuți abandonați în spitale. Într-un reportaj anterior am tratat deja acest subiect, și atunci am aflat că de cele mai multe ori aceste copii ajung în custodia statului sau al unei rude, chiar dacă în unele cazuri ei se pot duce înapoi în familiile lor. Majoritatea persoanelor intervievate atunci folosesc acum anticoncepționale.

De când programul SERA este în curs de aplicare, numărul de copii care intră în sistemul de protecție a copiilor a fost redus. Bogdan Pavel nu are cunoștințe despre o organizație similară care ar avea un program asemănător. SERA este sprijinit financiar de către organizația Care France din Franța.

Programul este aplicat în 21 de județe, adică jumătatea țării: Tulcea, Argeș, Bistrița-Năsăud, Galați, Sălaj, Satu-Mare, Cluj, Bacău, Bihor, Botoșani, Constanța, Vaslui, Iași, Suceava, Neamț, Prahova, Covasna, Harghita, Buzău, Dâmbovița și Maramureș. Statisticile lor din aprilie arată că până acum peste 20 000 de femei au beneficiat de informații și sfaturi gratuite și peste 12 000 au apelat la unul dintre metodele contraceptive oferite de ei, tot în sistem de gratuitate. Potrivit lui Bogdan Pavel, problema cea mai gravă la nivelul planificării de familie este că statul nu oferă sterilete, anticoncepționale, injecții gratuite. Astfel, pentru ca programul să aibă succes, toate acestea sunt plătite de către SERA.

Teoretic, într-un județ SERA acoperă cheltuielile programului pentru 18 luni. Județul Covasna este singurul în care contractul cu direcția de protecție a copiilor a fost prelungit până la sfârșitul lui 2011. Colegii locali, asistentul social Rákos Zsolt și infirmiera Marcela Izbășoiu au oferit consultare pentru 620 femei începând de la demararea programului din septembrie 2009. Dintre acestea, 343 au început să folosească metodele gratuite de contracepție. Numărul copiilor abandonați în spitale arată astfel: în 2007 47, în 2008 48, în 2009 50, în 2010 35, iar în 2011 până acum 32 de copii au fost abandonați după naștere.

Însă pentru rezultate pe termen lung, Ministerul Sănătății ar trebui să asigure metodele de contracepție gratuite. Cei de la SERA, care mai înainte au colaborat cu birourile de planificare familială, acum pot conta doar pe donații și pe ei înșine. „Nu îi putem mulțumi îndeajuns celor de la SERA că ne oferă condițiile materiale și instrumentele necesare muncii noastre, și ginecologilor care tratează gratuit femeile programate” – accentuează Rakos Zsolt. Medicii care ajută în program sunt Ruszi Csilla și Carmen Stoica (Sfântu Gheorghe), Már Erzsébet și Baka Tünde (Târgul Secuiesc), Huszár Hajnalka (Baraolt), Petre Condrea (Covasna) și Vasile Iliuța (Întorsura Buzăului).


Asistenți sociali, mereu în mișcare

Rákos Zsolt parcurge cu mașina primită de la SERA în medie 4100 de km pe lună: pentru urmărirea unui caz de la consultație până la ginecolog și monitorizarea ulterioară poate să fie nevoie de zece sau mai multe deplasări în același loc, la aceeași persoană. Trebuie să ajungă în toate colțurile județului, în sate unde nu există drum asfaltat – mai mult, în cele mai multe cazuri trebuie să se ducă în astfel de localități.

Asistenții sociali din România sunt suprasolicitați, au foarte multe cazuri pe persoană, și trebuie să acopere mai multe zone. Rákos Zsolt, pe lângă programul SERA, răspunde de copiii plasați la rude. Sibianu Adél călătorește tot cu mașina SERA, și în afară de copii abandonați în spitale este responsabilă de copiii străzii și cazurile de violențe.

Astfel, grupurile țintă a celor doi parțial corespund, pentru că fiecare mamă care are un copil într-un centru de plasament sau la asistenți maternali profesioniști, poate fi interesată în prevenirea unei noi sarcini nedorite.

„Ar trebui să lucrăm cel puțin zece pe acest proiect de contracepție ca să aibă într-adevăr efect” – spune Zsolt. Ar trebui să ajungă în toate localitățile, să viziteze același loc de mai multe ori, să găsească persoane de contact în primării (acesta poate fie asistentul social local, dar câteodată notarul, medicul de familie sau mediatorul de sănătate), să identifice femeile care au nevoie de educație sexuală, să vorbească cu fiecare în parte.

Este și interesul consiliilor locale ca numărul sarcinilor nedorite, respectiv al copiilor abandonate să fie cât mai mic, deoarece 25% din costurile anuale al unui copil din sistemul social de stat (7789 de lei) este acoperită de către agenția de protecție a copilului din județ.

Esența programului SERA este că într-adevăr oferă acces la serviciile de sănătate celor care au nevoie de ele. Acesta nu constă numai din împărțirea unor tablete și prezervative, dat fiind și faptul că steriletul și injecția este „mai la modă”. După informare trebuie să organizeze următoarea întâlnire, trebuie să o ducă pe „clientă” la ginecolog; dacă are vreo boală, prima dată o tratează, după tratament trebuie s-o ducă înapoi la control... o mulțime de drumuri, și poate trece chiar și jumătate de an până când, în cazuri mai dificile, se aplică steriletul. Totul e absolut gratuit, deoarece în general vorbim de femei care nu ar putea să suporte aceste cheltuieli. Este un serviciu social personalizat pe măsura fiecăreia, astfel necesită extrem de mult timp și multe resurse.

Sponsorii francezi au vizitat România anul acesta, și cel mai șocant a fost pentru ei faptul că sunt foarte puțini ginecologi și de multe ori nici anticoncepționale contra cost. De exemplu din martie nu se vând niciunde în țară injecții hormonale, fapt care se va reflecta și în numărul sarcinilor nedorite, fiindcă de ex. în județul Covasna în mai multe zone au ales injecția în cadrul programului SERA, și o parte din aceste femei nu vor să treacă la o altă metodă – explică Zsolt.

Mașina SERA și șoferul – care pare mai degrabă că participă la o cursă offroad – m-a dus în diferite colțuri ale județului în care n-am mai fost, și nici nu știam că există. Am întâlnit femei – soții, bunici și fetițe – al căror trai nu a fost niciodată sigur, care au urmărit școala numai pentru câțiva ani, și care nu au apă, gaz, baie, centrală termică sau frigider în casă. Nici n-ar încăpea, stau foarte multe persoane chiar și într-o cameră.


Religie, sărăcie și contracepție

Mâinile întinse pentru mâncare sunt multe, nu am avea nevoie de încă doi, însă dacă Dumnezeu ni l-a dat, nu avem voie să-l omorâm – spun aproape toate femeile rome religioase. Unele biserici consideră că metodele contraceptive sunt păcătoase și îi interzic credincioșilor să le folosească, însă tot mai multe femei cer sfatul specialiștilor și parcurg la unele dintre metode – dacă trebuie, fără ca soțul sau vecinii să afle.



galeria_4380.JPG
Femei între ele. Despre contracepție se poate discuta deschis doar înăuntru, în lipsa soțului
galeria_4381.JPG
Zsolt Rákos notează datele personale, discută detaliile
galeria_4382.JPG
Am reușit să fotografiez și acest covor de perete colorat, care ilustrează eliberarea asupriților, pretinde stoparea violenței politice și ștregerea datoriilor
galeria_4383.JPG
Mama minoră într-un sat mic, ascuns. Familia cu patru membri supraviețuieste din alocatia de stat primit după cei doi copii sub 2 ani
galeria_4384.JPG
Lapte praf Prenan, de 400 grame costă aproximativ 50 de lei
galeria_4385.JPG


Așteptându-și rândul la ginecolog, O. mai fuge câteodată la fereastra din partea cealaltă a clădirii. Are 14 copii, treizeci și ceva de ani, și e deja bunică. Ajung 14, cum să nu ajungă –râde, totuși s-a convins greu, îi e frică de preot. „E păcat să omori fătul. Eu n-aș face așa ceva niciodată. Însă popa zice să nu acceptăm nici injecția, pentru că dacă Domnul vrea ca acel copil să fie conceput și să se nască, nu avem voie să ne împotrivim.” Lui O. i s-au mai luat copii din cauza condițiilor nepotrivite de trai. Ea ar vrea să-i primească înapoi, să fie toată familia la un loc; încă nu știe cum, dar „Dumnezeu să m-ajute”.

Consăteana ei de 17 ani a născut de curând pentru a treia oară. Și-a convins soțul care până la urmă a fost de acord să i se pună steriletul – ne declară hotărâtă. Este foarte important de multe ori ca soțul să fie convins: nu e vorbă de sterilizare, de o stare definitivă, ci mai târziu, când situația lor se va îmbunătăți, mai pot avea copii dacă vor.

Mașina SERA nici nu mai intră în centrele satelor unde fruntașii bisericilor neoprotestante au influență mare. Însă asistenții sociali îi ajută cu toate mijloacele posibile pe femeile care decid singure despre viața proprie, corpul propriu. Ca să evite conflictul, ei țin legătura prin „mediatori”, care organizează întâlniri la marginea satului. E foarte rar ca femeia respectivă să aibă telefon, și să se poate comunica în mod direct cu ea. „Avem foarte multe cliente cu care ne vedem în aceste circumstanțe, ca vecinii sau comunitatea să nu afle” – povestește Zsolt.

Predicatorul au o influență mare, în special asupra femeilor de la țară, care nu știu să scrie și să citească. O mamă cu 16 copii a decis prima dată să treacă în program: aproape și-a pierdut ultimele două sarcini și a suferit mult în urma nașterilor. Până la urmă s-a răzgândit, cel mai probabil a fost convinsă de către soț și de preot.

Există femei de etnie maghiară în sate, la care nu motivele religioase, ci tirania soțului nu face posibilă contracepția. Ca și într-un caz în care capul familiei știa că fiicei lor cu handicap i se aplică steriletul, însă despre soție a crezut că doar o însoțește.

De anul trecut, Zsolt și colegii săi au o mulțime de cazuri noi. De exemplu, o mamă de la oraș, singură cu doi copii asupra cărei spitalul le-a atras atenția că „nu poate să-și crească copiii” și că preferabil aceștia ar trebui luate în grija statului.

Însă când au investigat cazul de mai aproape, au aflat că este vorba de o femeie suferindă de depresie, din cauză că a suferit violență domestică de mai multe ori. A avut peste cinci avorturi până atunci; acum folosește anticoncepționale prin programul SERA. Cu ajutorul unui psiholog și-a învins depresia, și a primit și ajutor de îmbrăcăminte și mâncare. Totuși, nu putem vorbi de happy end. În acest moment, ea primește indemnizație de creșterea copiilor, și locuiește în chirie cu cei doi copii, însă nu se știe ce se va întâmpla cu ei după ce se termină indemnizația.


”Pe unii nu-i poți ajuta”

În multe familii vizitate de către SERA în acest an ar fi nevoie de o implicare complexă, adică o situație problematică din mai multe puncte de vedere ar trebui rezolvată în totalitate, nu doar ceea ce privește o sarcină nedorită. Însă din păcate nu există servicii sociale integrate, cum ar fi o instituție care să adăposteze o mamă cu probleme, chiar împreună cu copiii ei.

Polițistul care ne-a însoțit la mama bebelușului cu sindromul alcoolismului fetal, menționată la începutul reportajului, spune că nu se poate face nimic cu acești oameni decăzuți, părinți iresponsabili. Oricum, el nu are modalități de implicare, nu poate să ridice copilul, nu amendează și nici nu poate să trateze pe cineva împotriva voinței. În birou el completează documentele necesară, treaba lui se sfârșește aici. Și dorește să rămână anonim.

Centru maternal există în județul Covasna, însă sunt puține locuri – doar 20 – iar angajaților suprasolicitați nu-i lipsește încă un adult alcoolic, antisocial, eventual cu probleme psihice. Copilul se ia în aceste cazuri (și plasarea lui poate dura luni în șir), dar nimeni nu se ocupă de părintele cu probleme. A cui responsabilitate ar fi să se ocupe de un om decăzut? Autoritățile de fapt mută din loc în loc soarta unui om în formă de hârțoage, nimeni nu este pe deplin responsabil, fiecare își face partea din treabă, documentele sunt în regulă.

Asigurarea accesului la metodele contraceptive este o condiție necesară, însă de neajuns pentru îmbunătățirea situației. Dacă ne gândim mai bine, încercăm să reducem numărul săracilor doar prin prevenirea nașterii lor.

Ce se întâmplă între timp cu mama, cu ceilalți copii, cu familiile care trăiesc în mizerie? Cei care au redus bugetul social al României, și între timp au formulat o nouă lege-cadru, probabil nu și-au pus această întrebare.

Din motivul protecției datelor personale, în reportaj nu publicăm nume de persoane și de localități.

Ha tetszett a cikk, lájkold a Transindexet!

ItthonRSS